Vulcanii Noroioși Buzău —
Pâclele Mari, Pâclele Mici și Fierbătorile de la Beciu
O priveliște lunară se deschide în fața ta, iar pe măsură ce te apropii, bolboroseala conurilor active — la Pâclele Mari, Pâclele Mici sau Fierbători — îți dă senzația că pământul însuși respiră. Poate că e chiar Balaurul speriat de Arbănaș. Sau nu!
Cuprins ▼
-
Ce sunt Vulcanii Noroioși ▼
- Unde se află și cum ajungi
-
Pâclele Mici — camping, La Șopron, Aleea Vulcanilor ▼
- Pâclele Mari — conurile cele mai înalte
- Fierbătorile de la Beciu
- Ce mai poți vedea în împrejurimi
- Tarife de vizitare
- Cazare lângă Vulcanii Noroioși
-
Când e cel mai bine să vizitezi ▼
- Merită vizitat Vulcanii Noroioși?
- Întrebări frecvente
Vulcanii Noroioși de la Berca sunt pe lista noastră de ani buni — Claudia și cu mine tot amânam vizita, deși auzisem povești despre peisajul selenar din Buzău încă de când am scris despre celelalte obiective turistice din județ. Anul acesta am profitat de autostrada spre Bacău și am zis că e momentul. Ce n-am anticipat a fost drumul local — dar asta face parte din experiență, nu doar vulcanii înșiși. Am ajuns la Pâclele Mici, apoi la Pâclele Mari, și am încheiat ziua la Fierbătorile de la Beciu, un loc pe care aproape l-am ratat din cauza lipsei totale de semnalizare. Ce urmează e exact ce am găsit acolo — prețuri reale, ce merită văzut și ce am face altfel data viitoare.
Ce sunt Vulcanii Noroioși
La nivel mondial există doar aproximativ 1100 de vulcani noroioși, iar circa 70% dintre ei se află în Azerbaidjan, în zona Gobustan. În Europa mai găsești astfel de formațiuni în Italia, Bulgaria, Rusia și Ucraina, însă cel mai spectaculos loc de pe continent e chiar aici, la Berca, în România.
Fenomenul se formează la peste 3.000 de metri adâncime, unde pungi uriașe de metan creează o presiune enormă. Craterele nu elimină lavă, ci eliberează bule mari de noroi lichid care se sparg leneș la suprafață — un proces pur mecanic, dar care arată ca unul dintre cele mai bizare spectacole naturale ale Europei. Pe măsură ce te apropii de guri, se aude un sunet straniu, ca un bolborosit constant. În urma acestui proces apar mici conuri și cratere din care ies bule de noroi.
Platoul pe care se află vulcanii noroioși e arid, fără urme de viață — culori de gri și alb, date de sarea împinsă la suprafață de fierberea nămolului, care face zona să fie carstică.
Istoria Vulcanilor Noroioși de la Berca
Istoria locului combină goana după petrol din secolul al XIX-lea cu interesul cercetătorilor moderni pentru spațiul cosmic — peisajul selenar a fost studiat inclusiv ca teren de testare pentru misiuni ce simulează condiții extraterestre. Fenomenul a fost documentat pentru prima dată de inginerul francez H. Cognard, care făcea prospecțiuni pentru extragerea petrolului în zonă și a dat peste „pâclele” de noroi.
Unde se află și cum ajungi la Vulcanii Noroioși
Vulcanii Noroioși se află între comunele Berca și Scorțoasa, la aproximativ 30 de kilometri de Buzău. Zona face parte din Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului, un teritoriu cunoscut pentru fenomenele geologice rare și peisajele naturale spectaculoase.
Pentru a ajunge acolo, mergi mai întâi până în orașul Buzău. De acolo urmezi DN10 spre Întorsura Buzăului. După aproximativ 17 kilometri ajungi în localitatea Sătuc, apoi continui spre Berca. De la Berca urmezi indicatoarele spre Chiliile, iar după alți 10 kilometri găsești indicatorul către Pâclele Mari și Pâclele Mici. Pe anumite porțiuni, drumul are denivelări — nu e chiar în cea mai bună stare.
Noi am venit dinspre Bacău, profitând de autostradă — drumul până la Buzău nu a durat mai mult de două ore. Partea grea a fost abia drumul local, ultimii kilometri, unde asfaltul cedează locul denivelărilor.
Pâclele Mici — campingul Muddy Land, La Șopron și Aleea Vulcanilor
La Pâclele Mici am ajuns direct în incinta campingului Muddy Land, acolo unde se plătește doar parcarea, nu și intrarea la vulcani — 5 lei pentru autoturisme, 10 lei pentru microbuze și 20 lei pentru autocare. Locul e organizat pentru vizitatori de o zi, dar și pentru cei care vor să rămână peste noapte: corturi, campere, rulote, toate găsindu-și loc pe un teren generos.
Chiar acolo, la baza campingului, am mâncat la restaurantul tradițional La Șopron — cârnați de pleșcoi la grătar, 35 de lei porția, și un suc de cătină la 10 lei. Există și câteva magazine de suvenire în zonă, unde poți lua ceva de acasă înainte să urci pe alee.
Aleea Vulcanilor și legenda lui Arbanaș
De la camping pornește Aleea Vulcanilor, care urcă spre platoul de la Pâclele Mici — intrarea costă tot 4 lei de persoană. Ceea ce ne-a plăcut cel mai mult a fost cum e povestită Legenda Locului chiar pe traseu: șapte panouri informative care spun povestea lui Arbanaș și Balaurul cu șapte capete.
Arbanaș, în ciuda tuturor încercărilor, a reușit să taie șase din cele șapte capete ale Balaurului. Speriat, acesta s-ar fi retras sub pământ — dar, spune legenda, chiar și azi bolborosește de supărare că a fost înfrânt. Se zice că atunci când nu e nimeni prin zonă, balaurul chiar iese la suprafață, cu mare atenție să nu-l vadă Arbanaș. E o poveste frumoasă, spusă simplu, exact cât să te țină companie pe drumul de urcare.
Ultimul panou informativ îți arată chiar o poză cu „balaurul” — care e, de fapt, un șarpe (Elaphe sauromates), inofensiv, dar foarte greu de văzut pentru că e extrem de fricos.
Dacă vrei să vezi ce evenimente organizează campingul (sunt destul de activi), cel mai simplu e să urmărești pagina lor de Facebook — acolo apar cele mai multe noutăți, mai degrabă decât pe site-ul lor, care pare mai puțin actualizat.
Pâclele Mari — platoul cel mai căutat, cu conurile cele mai înalte
De la Pâclele Mici am mers mai departe la Pâclele Mari — un platou mai întins, mai căutat de turiști, cu conurile cele mai înalte din toată zona. Aici e vulcanul cel mai mare din Europa, cu erupții constante de noroi la suprafață.
Am ajuns pe 5 iulie 2026, iar zona era destul de goală — loc de parcare din belșug, fără taxă separată de parcare, doar biletul de intrare de 4 lei de persoană.
Conurile de la Pâclele Mari sunt mai înalte decât te-ai aștepta, dar nu sunt făcute pentru cățărat. Nu le escalada — sunt fragile, iar riscul de accidentare (sau de a strica formațiunea) e real.
Cel mai bine se vizitează în perioadă caldă și uscată — vara, ideal fără ploaie recentă. Noroiul umed transformă platoul într-un teren alunecos, iar peisajul își pierde din spectaculozitate.
De la Pâclele Mari ne-am întors până la intersecția care duce spre Beciu — un ultim popas înainte să închidem ziua, la un fenomen mult mai puțin cunoscut și, din câte am văzut, complet ignorat de semnalizare.
Fierbătorile de la Beciu — gratuit, dar greu de găsit
Fierbătorile de la Beciu reprezintă al patrulea platou din complexul Vulcanilor Noroioși din județul Buzău, alături de Pâclele Mari, Pâclele Mici și Fierbătorile de la Berca. Sunt considerate de mulți turiști și geologi drept cel mai activ și spectaculos sit din întreaga zonă — dar și cel mai greu de accesat.
Spre deosebire de vulcanii de la Pâclele Mari și Mici, aici fenomenul e diferit: o formațiune între dealuri, cu multiple ochiuri care pulsează noroi constant, creând mici cratere carstice.
Nu există indicatoare, loc de parcare amenajat sau asfalt. Am tras mașina pe dreapta și am trecut printr-un gard de scândură verticală, printre care se întrevede un panou informativ care confirmă că ai ajuns la fierbători. De fapt, nici nu e nevoie să intri — fierbătorile se văd și din drum.
Atenție dacă alegi să te apropii: zona nu era cosită când am fost noi, așa că recomandăm pantaloni lungi — riscul de căpușe și urzici e real. Vizitarea Fierbătorilor de la Beciu e complet gratuită, fără nicio taxă de acces.
Ce mai poți vedea în împrejurimi
Ținutul Buzăului nu se oprește la vulcanii noroioși — Geoparcul UNESCO include mai multe fenomene geologice și naturale pe care le-am avut pe listă, dar drumul prost din ziua noastră de vizită ne-a oprit să ajungem la toate. Le lăsăm aici, ca reper pentru cine are mai mult timp la dispoziție sau vine cu o mașină mai potrivită pentru drumuri neasfaltate.
Pe lista noastră Focul Viu de la Lopătari — gaze naturale care ard continuu la suprafață, vizibile mai spectaculos spre seară.
Pe lista noastră Trovanții de la Ulmet (Babele de la Ulmet) — concrețiuni nisipoase cu forme bizare, care „cresc” după ploaie.
Pe lista noastră Platoul Meledic — rezervație cu fenomene carstice, peșteri și izvoare minerale.
Pe lista noastră Muzeul Chihlimbarului de la Colți — istoria și prelucrarea chihlimbarului, o rășină fosilă veche de milioane de ani.
Dacă ajungi la oricare dintre ele, revenim cu drag să actualizăm secțiunea asta cu experiența noastră reală.
Tarife de vizitare — Vulcanii Noroioși
Prețurile sunt actualizate la data vizitei noastre (iulie 2026) — verifică sursa oficială înainte să pleci, pentru că se pot schimba.
| Locație | Adulți | Studenți | Elevi | Parcare |
|---|---|---|---|---|
| Pâclele Mari | 4 lei | 2 lei | 1 leu | Gratuită |
| Pâclele Mici | 4 lei | 2 lei | 1 leu | 5 lei (auto) / 10 lei (microbuz) / 20 lei (autocar) |
| Fierbătorile de la Beciu | Gratuit | — | ||
Cazare lângă Vulcanii Noroioși — unde te poți opri
Noi nu ne-am cazat în zonă, fiind la doar câteva ore de casă, dar dacă vrei să-ți aloci mai multe zile pentru Ținutul Buzăului, merită să te uiți la câteva opțiuni din apropiere.
Am reținut Shurra, o pensiune primitoare aproape de Berca — o poți vedea pe Booking.com aici. Pentru o experiență diferită, Cob Village oferă căsuțe din lut, într-un cadru natural aparte — detalii și disponibilitate tot pe Booking.com.
Cazare în zona Vulcanilor Noroioși
Când e cel mai bine să vizitezi Vulcanii Noroioși
Cea mai bună perioadă pentru vizitarea Vulcanilor Noroioși este vara. Temperaturile ridicate usucă platoul de noroi, iar peisajul devine mult mai spectaculos — craterele se văd clar, aproape ca niște crevase de gheață în miniatură.
Evită vizita imediat după ploaie — noroiul umed transformă platoul într-un teren alunecos și greu de parcurs, iar riscul de a-ți strica încălțămintea (sau ziua) crește considerabil. Nu veni încălțat în adidași sau sandale — dacă te prinde ploaia sau calci într-o zonă mai moale, o să regreți alegerea.
Program de vizitare
Sezon estival (primăvară–toamnă): 08:00–20:00. Sezon hibernal (iarnă): 08:00–16:00.
Merită vizitat Vulcanii Noroioși?
Da, fără ezitare. Sunt unici în România și cei mai spectaculoși din Europa — considerând, desigur, că cei din Azerbaidjan se află la granița cu Asia Centrală, practic altă poveste geografică. O vizită la Vulcanii Noroioși poate fi ideea perfectă de weekend, mai ales dacă ești la o distanță rezonabilă: doar 220 km de Bacău și 150 km de București.
Un singur avertisment, repetat cu tot dinadinsul: ai grijă cu mașina pe drumurile locale, sunt pe alocuri destul de proaste. Păcat că zona nu e mai bine întreținută — lipsește semnalizarea spre Fierbătorile de la Beciu, iar unele porțiuni de drum ar merita atenție din partea autorităților locale.
Întrebări frecvente despre Vulcanii Noroioși
În ce localitate sunt Vulcanii Noroioși?
Vulcanii Noroioși se află între comunele Berca și Scorțoasa, județul Buzău, la aproximativ 30 de kilometri de orașul Buzău, în Geoparcul UNESCO Ținutul Buzăului.
Ce este un vulcan noroios?
Un vulcan noroios e o formațiune creată de gazele naturale care urcă de la peste 3.000 de metri adâncime, printr-un sol argilos. Presiunea împinge la suprafață noroi lichid, care se usucă și formează mici conuri, asemănătoare unor vulcani în miniatură.
Când se vizitează Vulcanii Noroioși?
Cea mai bună perioadă este vara, când temperaturile ridicate usucă platoul de noroi și peisajul devine mult mai spectaculos. Evită vizita imediat după ploaie, când terenul devine alunecos.
Cât faci până la Vulcanii Noroioși?
De la Bacău, drumul durează circa 2 ore pe autostradă până la Buzău, plus încă puțin pe drumurile locale. Vulcanii sunt la aproximativ 220 km de Bacău și 150 km de București.
Cât costă intrarea la Vulcanii Noroioși?
Intrarea costă 4 lei pentru adulți, atât la Pâclele Mari, cât și la Pâclele Mici. Parcarea la Pâclele Mici (zona Muddy Land) costă 5 lei pentru autoturisme, 10 lei pentru microbuze și 20 lei pentru autocare. Fierbătorile de la Beciu se vizitează gratuit.
Merită vizitate și Fierbătorile de la Beciu?
Da, dar accesul poate fi mai dificil — fără indicatoare, parcare amenajată sau asfalt. Se pot vedea și direct din drum, fără să fie nevoie să intri pe teren.